Audiometrie

Orice investigatie a calitatii auzului începe cu o audiometrie tonala. Acest test simplu masoara pragul de auz pentru fiecare frecventa a cîmpului auditiv uman utilizat în mod obisnuit (125-8.000 Hz), adica nivelul cel mai mic de intensitate a stimulilor sonori care declanseaza senzatia auditiva.

Audiometria se desfasoara într-o camera insonorizata, în care pacientului i transmit prin casca o serie de sunete pure (tonuri), de anumite frecvente si intensitati. În timpul testului, bolnavul tine în mîna un buton ce trebuie apasat ori de cîte ori aude sunetul respectiv. Fiecare ureche este testata separat si, în functie de raspunsurile pacientului, medicul întocmeste un grafic numit audiograma.Exista doua moduri prin care percepem sunetele: prin calea aeriana (atunci cînd ele se transmit prin conductul auditiv extern, asa cum se întîmpla în mod fiziologic) si prin calea osoasa (prin oasele craniului). Audiometria tonala testeaza ambele moduri de transmitere a sunetului, prima dintre ele prin sunetele transmise în casca, iar a doua, calea osoasa, printr-un vibrator pozitionat în spatele urechilor.În afara audiometriei tonale, audiometria vocala este o alta modalitate de testare subiectiva a auzului, mai importanta pentru anumiti pacienti, pentru ca masoara si capacitatea subiectului testat de a comunica; se masoara nu numai capacitatea de auz, ci si capacitatea celui testat de a întelege ce se vorbeste.

Audiograma

O audiograma este rezultatul unui test de auz, un grafic in care este reprezentat pragul liminar al persoanei examinate.